Boss, pune mâna pe o bere și stai jos, că am o știre care-ți face părul măciucă! UniCredit Bank, frații ăia cu banca aia mare din colț, au anunțat că bagă creditele noastre ipotecare într-un portofoliu de obligațiuni. Adică, fix creditele alea pentru care tu și cu Mioara vă chinuiți să plătiți rata la timp, ele ajung acum „marfă” pe piața de capital. Ascultă aici, pe bune, fără glumă: banca poate să includă creanțele din creditele ipotecare sau de investiții imobiliare într-un teanc de hârtii cu care garantează emisiuni de obligațiuni. Tu ce crezi, că le pasă de tine? Nu, frate, ei își fac jocurile lor.

Acum, stai relaxat că nu se schimbă nimic la tine acasă, termenii contractuali rămân la fel, dobânda tot aia, rambursarea tot aia. Dar, atenție, e o chestie care te prinde direct: pe durata cât stau creanțele alea în portofoliu, tu nu mai ai dreptul să compensezi cu banca, adică să zici „dom'le, îmi datorezi și tu niște bani, hai să ne împărțim”. Nu, frate, se suspendă compensarea, cu excepția cazului în care tu trimiți o hârtie scrisă la sucursală, în termenul pe care ți-l zic ei în scrisoare. Dacă nu, gata, ai pierdut. Așa că, dacă ai vreun motiv să te cerți cu banca, grăbește-te.

Și mai e ceva: datele tale personale ajung la tot felul de agenți și auditori, cum vor ei. Tu ai drepturi GDPR, da, dar cine crezi că se uită la ele? Și uite așa, datele tale circulă pe la toate băncile și firmele de audit, ca la un târg.

Dar asta nu e tot, boss! În paralel, UniCredit, în frunte cu șeful lor, Andrea Orcel - ăla care arată ca un agent secret - își face mendrele și în Germania. A crescut participația la Commerzbank la 34,4% direct, plus încă 16,4% prin instrumente derivate, adică vreo 37,6% din capital. Și-au făcut o ofertă de schimb: dacă ai acțiuni la Commerzbank, poți să le dai pe 0,458 acțiuni UniCredit pentru fiecare acțiune germană. Prețul? Aproape 35,75 euro, când pe piață se dă cu 37. Adică ei oferă mai puțin, dar speră să prindă pe fraieri. Oferta e valabilă până pe 16 iunie, da' Ministerul german de Finanțe, care are 12% din Commerzbank, se opune, zice că e ostilă. Ce să faci, frate, capitalismul e crud.

Și uite așa, în timp ce noi ne chinuim să plătim ratele la apartamentul din Berceni, banca noastră se joacă de-a cucuirea Europei. Cine plătește până la urmă? Tot noi, cu ratele noastre și cu nervii. Mă duc să-l sun pe Fane să bem o bere și să comentăm, că de la asta nu scapă nimeni!