Vere, ține-te bine! Ce meci am văzut aseară! Maroc a dat lovitura și a scos Olanda din Cupa Mondială 2026 la penalty-uri, 4-3, după 1-1 în prelungiri. Stăteam pe terasa lui Fane cu băieții, eram cu inima cât un purice. Gică Dinamovistul (care e fan Olanda, că cică joacă frumos) a închis gura după ultimul penalty. Pe bune, a fost dramatic!

Hai să-ți povestesc cum a fost. Olanda a deschis scorul în minutul 72 prin Cody Gakpo, după o gafă în apărarea marocană. Ziceam eu: „Gata, s-a terminat, Olanda e prea tare.” Dar Maroc nu s-a lăsat. În minutul 90+1, Issa Diop a egalat cu o lovitură de cap din careul mic. Stai jos, boss! Așa se face! Am sărit de pe scaun la terasă, de mi-am vărsat berea.

În prelungiri, Maroc a avut 81% posesie în prima repriză, dar nu a marcat. Rahimi a avut o ocazie uriașă în minutul 97, dar portarul Verbruggen a scos-o ca în filme. M-am cruceam, ce reflex! Meciul a mers la penalty-uri, unde marocanii au fost mai reci. Pentru Olanda au înscris Koopmeiners și Weghorst, pentru Maroc au marcat Rahimi, Talbi și Saibari. Au ratat pentru Olanda: Kluivert (bară), Timber (pe lângă) și Summerville (parat de Bono. Bravo, Bono!). Pentru Maroc au ratat El Aynaoui (transversală) și Hakimi (bară). Saibari a transformat penalty-ul decisiv. Frate, am plâns de râs când l-am văzut pe Gică Dinamovistul cum făcea scandal că a pierdut pariul. Eu am câștigat un bilet - 50 de lei de la el! Brian, băiatul meu, a făcut poze pe ecran, zicea că e ca în EAFC.

Ce mi-a plăcut la Maroc? Au fost mai ofensivi, au controlat jocul. În grupă, au terminat pe 2 cu 5 puncte (4-2 cu Haiti, 1-0 cu Scoția, 1-1 cu Brazilia). Olanda, pe 1 în grupa lor, cu 7 puncte (3-1 cu Tunisia, 5-1 cu Suedia, 2-2 cu Japonia). Dar azi, Maroc a fost peste ei. Acum, în optimi, Maroc joacă pe 4 iulie împotriva Canadei, care a eliminat Africa de Sud cu 1-0. Eu zic că Maroc merge mai departe.

Ah, și chestia asta cu „Planul Afellay” - strategia Marocului de a aduce jucători din diaspora. Mazraoui, Amrabat, Salah-Eddine - ăștia născuți în Olanda au ales să joace pentru țara părinților. Bravo lor! Și uite așa s-au răzbunat pe Olanda. Dacă mă întrebi pe mine, asta e fotbalul adevărat: cu suflet, cu mândrie, nu cu bani. M-am tot gândit la povestea asta în timp ce beam o bere cu Fane. Așa e, frate, când ai ambiție, poți da lovitura. Acum, hai să vedem dacă Brian o să ajungă vreodată la Mondiale. Eu unul cred în el!