Vere, stai jos și ține-te bine, că am prins o știre care mi-a dat de gândit fix când beam o cafea la automat. Joe Biden, fostul președinte american, l-a numit pe Donald Trump „un ratat” - da, ai auzit bine, „ratat”! S-a întâmplat sâmbătă, la o gală a Partidului Democrat în Hanover, Maryland, cu vreo patru luni înainte de alegerile din noiembrie, unde democrații speră să preia Congresul.

Și eu care credeam că numai la noi se vorbește așa între politicieni, pe bune! Biden a ținut un discurs de 10 minute în care l-a făcut praf pe Trump. A zis că proiectele lui deșarte - gen demolat aripa de est a Casei Albe pentru o sală de bal, să-și pună numele pe fațada Centrului Kennedy, un arc de triumf, și renovarea de 14,7 milioane de dolari a bazinului de la Memorialul Lincoln - sunt „corupție sfidătoare și flagrantă la o scară nemaiîntâlnită în istoria Americii”.

Acu, să fim serioși, și la noi se fură, da' măcar nu ne luăm cu așa fițe! Biden l-a mai acuzat pe Trump că a subminat NATO și că s-a pupat cu Putin, zicând că „ne-a subminat prestigiul pe plan internațional mai mult decât orice alt președinte din istorie”. Și eu care mă gândeam că numai la noi e scandal în politică...

Da' uite că și americanii au belelele lor. Acum, doi ani după dezbaterea aia dezastruoasă dintre ei, când Biden s-a retras din cursă, Trump a luat un al doilea mandat, învingând-o pe Kamala Harris. Ce să zic, frate, politica e aceeași peste tot: unii se ceartă, alții câștigă, iar noi ne uităm și comentăm la bere.

În tot acest timp, familia Biden iese și ea la rampă. Jill Biden și-a publicat memoriile pe 2 iunie - „View from the East Wing” - și zice că diagnosticul de cancer al lui Joe, anunțat în mai 2025, „te face să privești viața dintr-o perspectivă cu totul nouă”. Iar Hunter, fiul lui, a început să posteze chestii autoironice pe social media, despre politică, sănătate mintală și dependență.

Da' Biden a fost criticat că l-a grațiat pe Hunter pentru condamnări federale cu arme și evaziune fiscală. Păi și eu aș face la fel, dacă aș fi în locul lui - copilul e copil, da' să nu zici că nu e favoritism! Așa e peste tot, frate: de la Alba la Argeș, de la Botoșani la Gorj, toți își scapă ai lor.

În final, rămân cu gândul că și la noi, la terasa lui Fane, am avea ce comenta dacă am avea așa show politic. Până una-alta, eu mă duc să-i explic Mioarei de ce mă uit la știri americane în loc să schimb becul de la baie.