Vere, pune mâna pe o cafea și stai jos, că am o știre care te face să-ți dai seama că fotbalul e doar o parte din povestea dintre România și Georgia! Marți, 2 iunie 2026, de la ora 20:00, pe Stadionul Mikheil Meskhi din Tbilisi, naționala noastră se întâlnește cu Georgia într-un amical transmis de Antena 1 și AntenaPLAY. Și uite cum vine treaba: amândouă au ratat calificarea la Campionatul Mondial din 2026, deci acum joacă de dragul jocului, să vadă Hagi ce poate scoate din băieți.

Că tot veni vorba de Hagi - „Regele”, care a fost numit selecționer pe 20 aprilie, e la prima acțiune la națională și, conform acordului dintre cele două federații, poate face până la 10 înlocuiri pe durata meciului, în cel mult trei întreruperi. Așa că, practic, toți convocații vor prinde minute. Nouă jucători au rămas la Mogoșoaia să se pregătească separat: Burcă, Rus, Mihai Popescu, Tănase, Olaru, Cârjan, Dragomir, Stanciu și Drăguș. Ce să zic, frate, eu la vârsta lor nici nu visam să joc în națională, dar acum parcă și eu aș trage o fugă pe teren, să văd cum e!

Hagi a zis așa: „Jucăm pentru echipa națională, iar când îmbraci acest tricou trebuie să fii conectat, să ai atitudine, să fii concentrat, să ai determinare, să joci cu onoare, să iubești tot ce faci. Sperăm să vedem asta pe teren. Jucăm să câștigăm.” Bravo, șefule, așa se vorbește! Acum, dacă băieții intră cu aceeași atitudine ca mine când mă urc în BMW și dau muzica tare, suntem bine!

Să vedem cine iese mai tare: România a câștigat primele două amicale (2-1 în 2008 și 5-1 în 2016, ambele la București), iar Georgia s-a impus în 2021 la Ploiești (2-1). Deci, șanse sunt, dar nu uita că georgienii sunt acasă, cu suporterii lor până în gât.

Acum, partea cea mai mișto: dincolo de fotbal, România și Georgia au o legătură istorică de zile mari. La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Brâncoveanu l-a trimis pe tipograful Mihail Ștefan la Tbilisi, la cererea regelui Vahtang al VI-lea, ca să înființeze o tipografie cu caractere georgiene. Mihail Ștefan, ucenic al lui Antim Ivireanul (care era de origine georgiană, apropo!), a ajuns în 1707 cu o tiparniță, instrumente și hârtie, iar în 1709 a tipărit Evanghelia în limba georgiană. Până în 1722, tipografia a produs 14 cărți, inclusiv primele cărți laice, cum ar fi poemul epic „Viteazul în piele de tigru”. Și, ca să vezi, în Piața Iraclie al II-lea din Tbilisi există un monument care omagiază contribuția românească. Antim Ivireanul, pe lângă faptul că a fost tipograf sârguincios (peste 50 de cărți!), a ajuns mitropolit al Ungrovalahiei în 1708 și a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Așa că, atunci când ne întâlnim cu Georgia, nu e doar un meci - e o întâlnire între două popoare care au mai făcut istorie împreună. Eu, unul, mă uit la meci cu un ochi la fotbal și cu altul la istorie. Hai, Hagi, arată-le de ce ești „Regele”!