Boss, pune mâna pe o cafea și stai jos, că am o știre care te face să-ți dai seama cât de șmecheri sunt unii pe la noi! Înalta Curte de Casație și Justiție tocmai a decis că bonusurile de pensionare pentru personalul silvic n-au fost eliminate prin faimoasa lege a austerității, nr. 296/2023. Adică, frate, ăia de la Romsilva încă pot lua gratificații de pensionare care ajung la minim 5 salarii brute, iar statul zice că e în regulă. Eu unul nu cumpăr povestea asta - când m-am pensionat eu, am primit o diplomă și un covrig. Da’ ei, normal, au oameni peste tot.

Știrea a pornit de la Curtea de Apel Brașov, care a sesizat instanța supremă din cauză că instanțele se contraziceau între ele. Judecătorii au spus clar, cu sânge rece: „art. 46 alin. (4) din OUG nr. 59/2000 nu a fost modificat sau abrogat implicit prin legea austerității”. Mai mult, OUG nr. 156/2024, care eșalonează plata pe 5 ani, e o recunoaștere că dreptul încă există. Așa se face, vere: dacă ai pile, găsești portițe. Nu e ca la noi, în Berceni, unde Mioara se ceartă cu casierul la Lidl pentru 50 de bani.

Decizia are efecte majore asupra proceselor deschise de foști angajați Romsilva, inclusiv în cazul fostului director Teodor Țigan, care a primit o primă de pensionare de 50.000 de euro. Cincizeci de mii de euro, mă! Cu banii ăia mi-aș lua BMW-ul pe care-l visez de 10 ani, da’ el îi ia așa, la plecare, că a fost șef. Instanța supremă nu stabilește cuantumul exact al bonusurilor, dar clarifică faptul că dreptul la gratificație nu a fost abrogat - contrazicând teza susținută de angajatori și de unele instanțe. Pe mine nu mă duce nimeni cu asta, frate.

În paralel, reforma Romsilva, promovată de ministrul Mediului Diana Buzoianu, e contestată de practicile din teren. De exemplu, Direcția Silvică Dolj a majorat cu aproape 1,7 milioane de lei un contract de reîmpădurire cu firma Terra Silva SRL, deținută de Iulian Ionică Băcioiu. Motivarea invocată e imposibilitatea tehnică de a schimba contractantul, deși firma are un istoric controversat, inclusiv în cazul Parcului Memoriei Naționale de la Mărășești, unde împăduririle au eșuat după doi ani. Adică, neaa, ei bagă bani în firme cu probleme, iar pe noi ne țin în cozi la ghișee.

Așa e în țara asta, frate: unii iau 50.000 de euro la pensie, alții așteaptă alocația copiilor ca pe Crăciun. Mă duc să-i explic Mioarei cum stă treaba - sigur mă întreabă de ce nu m-am făcut eu pădurar.